Blog - Energy Pal

Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

Strategies for optimizing HVAC equipment in buildings

When planning a replacement for HVAC equipment, you have three strategies available to ensure that the new equipment works as efficiently as possible.

By the time when most commercial building owners decide to upgrade their HVAC systems, cooling equipment, and boilers, existing equipment has been in operation for over 20 years. From a technological point of view in two decades, a lot of changes when it comes to high-efficiency systems, based on modern technology of building automation. That is why it is good for building owners to know a few strategies that will allow them to optimize HVAC equipment throughout their lifetime.

Most states have adopted an Energy Code – either the International Energy Conservation Code (IECC) or ASHRAE 90.1 – which stipulates the obligation to implement energy monitoring and conservation strategies for HVAC installations.

Low-cost and high-impact control measures needed to optimize HVAC equipment include:

Optimize the on-off cycles of HVAC equipment

The objective is to save energy by creating start-stop cycles of the air conditioning equipment for the periods when the spaces in the building are not used (for example office spaces during the night). Since it is not at all easy to determine the right time to change the setpoints (reference temperature) of the equipment, and often there is no guarantee how hot or cold it will be in each space during that period, it is indicated that starting and optimum shutdown should be calculated for CTAs (Air Treatment Plants) and be automatically controlled by controllers (DDC).

This calculation is based on the difference between indoor and outdoor air temperatures. Sophisticated building automation systems, such as BMS, can “learn” the thermal need of a building to provide even more accurate programming for resetting temperature setpoints while maintaining optimal temperatures during the occupancy period.

Reset the water temperature (cold/hot)

By changing the set point of chilled water, or the temperature value of hot water from boilers, a building will save a few percents of total energy consumption. The higher the supply of fresh air from the CTA, the higher the demand in the building for cooling or heating. If all the volts are partially closed, there is the possibility to change the set point of the chiller or boiler installation, respectively to make the temperature higher or lower, in the sense of saving energy.

If the temperature change is significant, the boiler or chiller will consume less but may require a significant increase in the consumption of the recycling pump to maintain the indoor climatic parameters. In general, chillers and boilers are the largest energy consumers in a commercial building. Ask the designer to evaluate the amount of energy the boiler consumes at different hot water supply temperatures, about the energy consumption for the pumps.

Change the temperature and pressure setpoints

Modern CTAs with variable volume via DDC controllers are often required for both air temperature and pressure change. Changing the pressure, but also the temperature can be done by detecting how “open” the valves are, translating directly into how much cooling/pressure a particular season requires. The purpose of the pressure change is to reduce the fan speed in the CTA, while changing the temperature reduces the demand from chillers or boilers, to save energy.

When the valves are more than 65% open, significant changes in pressure and temperature will occur. Determine which system consumes the most energy and which modification ensures the largest savings, so that the controllers can handle the two changes properly.

As the energy requirements are updated every few years, it is advisable to ask the design engineers to consider how the latest energy code requirements can improve the efficiency of HVAC equipment. Many design engineers use an ROI calculated for less than five years, while HVAC infrastructure providers are confident they will work for 20 years.

* * *

Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

buildings, cta, energy efficiency, EnergyPal, hvac, optimization

Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

Strategii de optimizare a echipamentelor HVAC în clădiri

Când planificați o înlocuire a echipamentului HVAC aveți la dispoziție trei strategii pentru a vă asigura că noul echipament funcționează cât mai eficient.

Până la momentul în care majoritatea proprietarilor clădirilor comerciale decid să modernizeze sistemele HVAC, echipamente de răcire și boilerele, echipamentul existent este în funcțiune de obicei de peste 20 de ani. Din punct de vedere tehnologic în două decenii se schimbă multe când vine vorba de sisteme de eficiență ridicată, bazate pe o tehnologie modernă de automatizare a clădirilor. De aceea este bine ca proprietarii de clădiri să cunoască câteva strategii care să le permită optimizarea echipamentelor HVAC pe toată durata lor de funcționare.

Majoritatea statelor au adoptat un Cod Energetic – fie Codul internațional de conservare a energiei (IECC), fie ASHRAE 90.1 – care prevede obligativitatea implementării unor strategii de monitorizare și de conservare a energiei în cazul instalațiilor HVAC.

Măsurile de control cu costuri reduse și impact ridicat, necesare pentru optimizarea echipamentelor HVAC includ:

Optimizarea prin controlere a ciclurilor de pornire-oprire a echipamentelor HVAC

Obiectivul este acela de a economisi energie prin crearea unor cicluri start-stop ale echipamentelor de climatizare pentru perioadele când spațiile din clădire nu sunt folosite (de exemplu: spațiile de birouri în timpul nopții). Deoarece nu este deloc ușor să determini momentul potrivit pentru a schimba set point-urile (temperatura de referință) echipamentelor, și de multe ori nu există garanția cât de cald sau rece va fi în fiecare spațiu în perioada respectivă, este indicat ca pornirea și o oprirea optimă să fie calculate pentru CTA-uri (Centralele de Tratare Aer) și să fie controlate automat de controlere (DDC).

Acest calcul are la bază diferența dintre temperatura aerului din interior și cea din exterior. Sistemele sofisticate de automatizare a clădirilor, tip BMS , pot „învăța” care este nevoia termică a unei clădiri pentru a oferi o programare și mai exactă pentru resetarea set point-urilor de temperatură, menținând temperaturile optime în timpul perioadei de ocupare.

Resetarea temperaturii apei (rece/caldă)

Prin modificarea set point-ului apei răcite din chillere, sau a valorii de temperatură a apei calde din cazane, o clădire este capabilă să economisească câteva procente din totalul consumului de energie. Cu cât este mai ridicat gradul de aport de aer proaspăt din CTA, cu atât este mai mare cererea în clădire pentru răcire sau încălzire. Dacă toți voleții sunt parțial închiși, există posibilitatea de a modifica set point-ul instalației chillerului sau al centralei, respectiv a face temperatura mai mare sau mai mică, în sensul economisirii de energie.

Dacă modificarea temperaturii este semnificativă, centrala termică sau chillerul vor consuma mai puțin, dar poate necesita o creștere semnificativă a consumului pompei de reciculare pentru a menține parametrii climatici interiori. În general, chillerele și cazanele sunt cei mai mari consumatori de energie dintr-o clădire comercială. Solicitați-i proiectantului să evalueze cantitatea de energie pe care o consumă cazanul la diferite temperaturi de alimentare cu apă caldă, în raport cu consumul de energie pentru pompe.

Modificarea temperaturii și a presiunii

CTA-urile moderne cu volum variabil prin controlere DDC, sunt adesea solicitate atât pentru modificarea temperaturii aerului, cât și pentru modificarea presiunii. Modificarea presiunii, dar și a temperaturii pot fi realizate detectând cât de „deschise” suntclapetele, traducându-se direct în câtă răcire/presiune cere o anumităzonă. Obiectivul modificării presiunii este acela de a reduce viteza ventilatorului în CTA, în timp ce modificarea temperaturii reduce cererea de la chillere sau de la cazane, pentru a economisi energie.

Atunci când clapetele sunt mai mult de 65% deschise, se vor produce modificări semnificative de presiuneși de temperatură. Determinați ce sistem consumă cea mai mare cantitate de energie și care modificare asigură cele mai mari economii, astfel încât controlerele să poată gestiona cele două modificări în mod corespunzător.

Întrucât prescripțiile energetice sunt actualizate la fiecare câțiva ani, este bine să rugați inginerii proiectanți să ia în considerare modul în care cele mai noi cerințe din codurile energetice pot îmbunătăți eficiența echipamentelor HVAC. Mulți ingineri proiectanți folosesc un ROI calculat pe o perioadă mai mică de cinci ani, în timp ce furnizorii de infrastructură HVAC sunt siguri că vor funcționa timp de 20 de ani.

* * *

Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

cta, eficiență energetică, EnergyPal, hvac, optimizare echipamente

Clădiri inteligente, Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

The future is of buildings connected to the Internet

Author: Lucian Anghel, Founder and CEO, EnergyPal-TimePal Romania and FMS

Connecting a building to the Internet to manage from security to parking systems, from ventilation to heating, has become a reality based on digital technologies.

Most building owners understand that robust infrastructure supported by digital connectivity has an impact on tenant satisfaction. However, the next generation of smart buildings will require a well-designed IoT (Internet of Things) infrastructure.

Digital technology makes buildings smart

Building owners have long understood the impact of tenant retention and occupant satisfaction on providing quality digital facilities such as digital signage, hosting services, digital conference rooms, state-of-the-art video conferencing services, and demand for such of buildings is growing.

According to most experts, the next generation of buildings will use technologies that will rely on powerful computers, broadband Internet, wireless communications and integrated computer systems.

To effectively implement these technological facilities, it is necessary to connect IoT devices and sensors, and the cloud becomes essential. Thus, by adopting an IoT network, building owners can improve the efficiency in the exploitation process and increase the value of the building respectively.

New generation equipment, which enables wireless management and is connected through IoT and which helps building owners to monitor, integrate and reduce costs, becomes essential.

Focus on connecting smart buildings

Several connection solutions can be used to connect IoT devices to the cloud. Whether they are 4G / 5G Wi-Fi or mobile solutions, they offer different benefits, depending on the application or use case.

However, the biggest difference between cellular and Wi-Fi network options in smart buildings is that mobile-based networks can operate at a much wider range and at high data rates.

From the same IoT perspective, the intelligent space of buildings brings extraordinary opportunities and developments, among others, regarding the building management systems. A recent study shows that over 60% of facility managers claim that IoT will have a major impact on building and maintenance policies for buildings in the coming years.

Whether we are talking about office or hotel buildings, warehouses, industrial production areas, the impact of buildings, from an energy and environmental point of view, must be minimized. This is the case for public buildings and applies to residential complexes as well as to infrastructure projects.

Factors to increase IoT adoption in smart buildings

Given the demands of tenants and occupants, increasing pressure on building owners to invest in smart technologies that will allow the benefits of IoT-connected devices to reap the benefits.

In this regard, the need for building owners to adapt to the new IoT technology from various stages of construction increases as well as to take into account the need for IoT equipment. They need to consider aspects related to the maintenance and management of assets, efficiency, cost savings and, of course, the increasing expectations of the occupants of commercial buildings.

It also increases the need of the owners to access “real-time data”, to analyze the data obtained and to be able to interpret them automatically with the help of artificial intelligence (AI), to increase the productivity, efficiency and sustainability of the data. building. In this context, the importance of energy efficiency and energy management increases leading to the decision to have an integrated building management system (BMS).

The benefits of IoT in smart buildings

Of course, it doesn’t make sense to invest in IoT for smart buildings just to get automated buildings and to store information or lower costs, or because of pressure on building owners.

In addition to the benefits in terms of operations, maintenance, value of the building, the results of improved energy management, the building of intelligence becomes part of an ecosystem. Thus, beyond the facilities management services, by putting together data from several buildings, additional benefits may arise from new ways of using derived information, essential for the proper management of the smart city.

* * *

Clădiri inteligente, Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

Viitorul este al clădirilor conectate la Internet

Autor: Lucian Anghel, Fondator și CEO, Timepal Romania și Facilities Management Services

Conectarea unei clădiri la Internet pentru a gestiona de la sistemul de securitate la parcare, de la ventilație, la încălzire, a devenit o realitate bazată pe tehnologiile digitale.

Cei mai mulți proprietari de clădiri înțeleg că o infrastructură robustă susținută de conectivitate digitală are impact asupra satisfacției chiriașilor. Cu toatea acestea, următoarea generație de clădiri inteligente va necesita o infrastructură de tip IoT (Internetul Lucrurilor) bine proiectată.

Tehnologia digitală face clădirile inteligente

Proprietarii de clădiri au înțelescât de mult are impact asupra retenției chiriașilor și a satisfacției ocupanților oferirea de facilități digitale de calitate, cum ar fi signalistica digitală, serviciile de hosting, săli de conferințe digitale, servicii de conferință video de ultimă generație, iar cererea pentru astfel de clădiri este în creștere.

Potrivit majorității experților, următoarea generație de clădiri va folosi tehnologii care se vor baza pe computere puternice, Internet în bandă largă, comunicații fără fir și sisteme informatice integrate.

Pentru a implementa în mod eficient aceste facilități tehnologice, este necesară conectarea dispozitivelor și senzorilor IoT , iar cloud-ul devine esențial. Astfel, prin adoptarea unei rețele IoT, proprietarii de clădiri pot îmbunătăți eficiența în procesul de exploatare și respectiv crește valoarea clădirii.

Echipamentele de generație nouă, care permit managementul wireless și sunt conectate prin IoT și care ajută proprietarii de clădiri să monitorizeze, să integreze și să reducăcosturile, devin esențiale.

Focus pe conectarea clădirilor inteligente

Există mai multe soluții de conectare care pot fi utilizate pentru a conecta dispozitivele IoT între ele și pe toate acestea la cloud. Fie că sunt soluții Wi-Fi sau mobile 4G/5G, ele oferă beneficii diferite, pe baza aplicației sau a cazului de utilizare.

Cu toate acestea, cea mai mare diferență între opțiunile de rețea bazate pe celulare și Wi-Fi în clădirile inteligente este cărețelele bazate pe comunicatie mobilă pot funcționa într-o gamă mult mai mare și cu viteze de date ridicate.

Din aceeași perspectivă IoT, spațiul inteligent al clădirilor aduce oportunități și evoluții extraordinare, printre altele, referitor la sistemele de gestionare a clădirilor. Un studiu recent arată că peste 60% dintre facilities manageri susțin că IoT va avea un impact major asupra politicilor de construcție și întreținere a clădirilor în următorii ani.

Fie că vorbim despre clădirile de birouri sau de hoteluri, depozite, spații de producție industrială, impactul clădirilor, din punct de vedere energetic și ecologic, trebuie minimizat. Acesta este situația și în cazul clădirilor publice și se aplică și complexelor rezidențiale, dar și proiectelor de infrastructură.

Factori de creștere a adopției IoT în clădirile inteligente

Având în vedere cerințele chiriașilor și ale ocupanților, crește presiunea asupra proprietarilor de clădiri să investească în tehnologii inteligente care să permită fructificarea beneficiilor aduse de dispozitivele conectate la IoT.

În acest sens crește nevoia ca proprietarii de clădiri să se adapteze la noua tehnologie IoT din diverse etape ale construcției și să aibă în vedere necesarul de echipamente IoT. Este important ca aceștia să ia în considerare aspecte legate de întreținerea și gestionarea activelor, eficiență, economiile de costuri și, desigur, așteptările din ce în ce mai mari ale ocupanților clădirilor comerciale.

De asemenea, crește și nevoia propietarilor de a accesa „date în timp real”, de a realiza o analiză a datelor obținute și a le putea interpreta automat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pentru a crește nivelul de productivitate, eficiență și sustenabilitate al clădirii. În acest context crește importanța eficienței energetice și a managementului energetic care conduce la decizia de a avea un sistem de management integrat al clădirii(BMS).

Beneficiile IoT în clădirile inteligente

Desigur, nu are sens invesiția în IoT pentru clădiri inteligente doar pentru a obține clădiri automatizate și de a stoca informații sau a scădea costurile și nici din cauza presiunii asupra proprietarilor de clădirii.

Pe lângă beneficiile în ceea ce privește operațiunile, întreținerea, valoarea clădirii, rezultatele unui management energetic îmbunătățit, clădirea inteligetă devine parte dintr-un ecosistem.

Astfel, dincolo de serviciile de gestionare a instalațiilor, prin punerea împreună a datelor din mai multe clădiri, pot apărea beneficii adiționale din moduri noi de folosire a informațiilor derivate, esențiale pentru buna gestionare a orașului inteligent.

* * *

Clădiri inteligente, Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

Building management systems: the brain of the buildings

While building management using BMS has mainly used HVAC equipment automation, over the years, lighting control, access control, intelligence counting, meeting room reservation, interactive signage, and so on have been included. As information technology evolved as processing speed, connectivity, and transfer speeds, it also impressed itself in the BMS area so that building design was highly focused around the connectivity of building equipment and the interaction between them and the occupants of the building.

Since 2012, it has become more and more intentional to turn BMS into a hub that can integrate new equipment and functions to provide the flexibility to upgrade the building, while there is only a closed and dedicated approach to serving a single equipment manufacturer and a single type of communication protocol originally planned for the design of the building.

Now, among other things, the importance of monitoring energy, green building, standards, compliance with legislation, and the many changes in space occupation habits from the Millennial generation have been integrated into the BMS.

The increasing importance of energy efficiency, not least due to regulations, the demand for green buildings and the role of energy, BMS systems increasingly connect with different systems, including Energy Management, and make use of more and more of analyzing data using Artificial Intelligence.

BMS has become the center of integrating connectivity with other systems in the building, including the least obvious.

BMS is the center of the informational integration for air conditioning, lighting, energy, elevators, security, hospitality, maintenance, parking, and more is the intent to integrate BMSs at the smart city level.

Coming from a closed-end proprietary status, followed by slow technology, such as OPC (Open Protocol Connectivity), while moving alongside developments in IT technology as well as developments in building technology, we can now talk about a major transformation in building management at different levels: new technologies, housing market disturbances, changes in customer expectations, new business models.

The Building Management System (BMS) market was estimated at USD 6.65 billion (industrial, commercial and residential users) in 2016 and is expected to reach USD 19.25 billion by 2023 at a CAGR of 16, 71% between 2017 and 2023. (Source: Research and Markets)

Factors leading the Building Management System to be the integrated connectivity center for building management

The emergence of IP more than a decade ago and, more recently, the growth of IoT (and cloud, data analysis, and other open platform technology) has had and will continue to have a tremendous impact on developments in building management and BMS.

With the evolution of IoT, artificial and cognitive intelligence, informational analysis, building management aspect continues to evolve, and BMS is increasingly important in the building’s image, beyond the BMS’s traditional field and in connecting it to several other systems, and areas related to the building.

The growing integration of IoT with building automation systems is driving the growth of the BMS based on software.

Taking into account the changing expectations of building owners (the EU Energy Performance and Buildings Directive) and the increasing emphasis on ecology with more attention to certification, LEED, BREEAM, building management specialists are being pushed to this integrated approach, whereby BMS has become the center of integrating connectivity with other systems in all possible areas of the building (such as lighting, energy, elevators, air conditioning, security).

Intelligent technologies and hyper-connectivity: the intelligence distribution and the central role of BMS

To gain a complete view and increase of automation efficiency, making decision autonomously, it’s important to collect information and analyze it using artificial intelligence with BMS as the center and using IoT support.

Concluding, while there is decentralization, as is typical in IoT, at the same time there is a centralization by integrating BMS – the center of connectivity and decision making of intelligent buildings. Given the above, we can say that more than one building-related area is covered by a single building management decision-making center, the next-generation BMS.

* * *

About EnergyPal

The founder of the EnergyPal brand, dipl.ing. Lucian Anghel, has a vast experience in operating and maintaining buildings over 3,000,000 sqm in Romania. The experience gained over 15 years of facility management has led to launching EnergyPal, an energy efficiency concept, whereby customers benefit from the most cost-effective solutions for building operation costs. The EnergyPal team is staffed with over 8 years of experience in facility management and technical assistance. The staff is specialized in the fields of: smart metering, HVAC (heating and air conditioning), automation, insulation, lighting, preventative and predictive maintenance. The solutions and technologies used have the effect of reducing the operating costs of the beneficiaries, which allows for the financing of the savings made. Learn more about us on: www.energypal.ro

Clădiri inteligente, Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

BMS, clădiri inteligente, hvac, IoT, managementul cladirilor, smart building, smart cities

Clădiri inteligente, Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

Sistemele BMS: sistemul nervos și creierul clădirilor inteligente

În timp ce managementul clădirilor prin sistemele BMS a utilizat în principal automatizarea echipamentelor din domeniul HVAC, de-a lungul anilor au început să includă controlul iluminării, controlul accesului, contorizarea inteligență, rezervarea de spații de ședința, signalistica interactivă și așa mai departe. Pe măsură ce tehnologia informației a evoluat că viteză de procesare, conectivitate și viteze de transfer, acesta și-a pus amprenta și în zona BMS, astfel încât proiectarea clădirilor s-a axat foarte mult în jurul conectivității echipamentelor clădirilor și a interacțiunii dintre ele și ocupanții clădirii.

Începând cu 2012 a devenit din ce în ce mai pregnantă intenția de transformă sistemul BMS într-un hub care să poată integra echipamente și funcțiuni noi care să ofere flexibilitatea upgradarii clădirii, în timp ce înainte există doar o abordare închisă și strict menită să servească funcțiunilor unui singur producător de echipamente și a unui singur tip de protocol de comunicare, care au fost prevăzute inițial la proiectarea clădirii.

Acum, printre altele, importanța monitorizării energiei, a clădirii verzi, a standardelor, a conformării cu legislația și a numeroaselor schimbări de obiceiuri de ocupare a spațiului venite din partea generației Millennial, au fost integrate în BMS.

Importanța tot mai mare a eficientizării energetice, nu în ultimul rând din cauza reglementărilor, a cererii de clădiri ecologice și a rolului energiei, sistemele BMS se conectează din ce în ce mai mult cu diferite sisteme, inclusiv cu cele de Management Energetic și fac uz din ce în ce mai mult de analiză datelor utilizând Inteligență Artificială (Artificial Inteligence).

BMS a devenit centrul de integrare a conectivității cu alte sisteme din clădire, inclusiv cele mai puțîn evidente.

BMS-ul este centrul de integrare infomational pentru climatizare, iluminat, energie, ascensoare, securitate, ospitalitate vizitatori, mentenanță, parcare, și mai mult se dorește integrarea BMS-urilor la nivel de smart city.

Venind dintr-o situație de standarde de proprietare închise, urmate de tehnologii destul de lente, cum ar fi OPC (Open Protocol Connectivity), mergând în același timp cu evoluțiile la nivel de tehnologii IT, precum și evoluții în tehnologiile de construcție a clădirilor, acum putem vorbi despre o transformare majoră în managementul clădirilor pe diferite nivele: noi tehnologii, perturbările de pe piața imobiliară, schimbările în așteptările clienților, modelele noi de afaceri.

Piața sistemului de management al clădirii (BMS) a fost evaluată la 6,65 miliarde USD USD (utilizatori industriali, comerciali și rezidenți) în 2016 și se așteaptă să ajungă la 19,25 miliarde USD până în 2023, la un CAGR de 16,71% între 2017 și 2023. (Sursă: Reasearch and Markets)

Factorii care conduc Sistemul de Management al clădirii pentru a fi centrul integrat de conectivitate în managementul clădirilor

Apariția IP acum mai mult de un deceniu în urmă și, mai recent, creșterea IoT (și a cloud-ului, analizele de date și celelalte realități ale tehnologiei platformelor deschise) a avut și va continuă să aibă un impact extraordinar asupra evoluțiilor din managementul clădirilor și BMS.

Odată cu evoluțiile din IoT, inteligența artificială și cognitivă, analizele informaționale, aspectul managementului clădirilor continuă să evolueze, iar BMS este din ce în ce mai important în imaginea clădirii, dincolo de domeniul tradițional al BMS și în conectarea să cu mai multe alte sisteme și zone legate de clădire.

Integrarea în creștere a IoT cu sistemele de automatizare a clădirilor determină creșterea pieței BMS bazată pe software.

Având în vedere așteptările în schimbare față de proprietarii de clădiri, (Directiva EU privind performanța energetică și construcția clădirilor) și accentul tot mai mare pe ecologie cu o mai mare atenție pentru realizarea de certificări, LEED, BREEAM, specialiștii în managementul clădirilor sunt împinși la această abordare integrată, prin care BMS a devenit centrul de integrare a conectivității cu alte sisteme în toate zonele posibile din cadrul clădirii (cum ar fi iluminatul, energia, ascensoarele, climatizarea, securitatea).

Tehnologii inteligente și hiper-conectivitate: distribuția inteligenței și rolul central al BMS

Pentru a obține o viziune completă și a creștere a eficintiei prin automatizăre, luarea deciziei în mod autonom, sunt importante colectarea de informații și analiză acestora folosind inteligența artificială având BMS că centru și utilizând suportul IoT .

Concluzionând, în timp ce există o descentralizare, așa cum este tipic în IoT, în același timp există o centralizare prin integrarea în BMS – centruL de conectivitate și decizional al cladiriilor inteligente. Având în vedere cele mai sus mentinate putem afirmă că din ce în că mai multe domenii care sunt legate de clădiri, întră sub incidența unui singur centru decizional al managementului clădirilor, BMS -ul de nouă generație.

* * *

Despre EnergyPal

Fondatorul brandului EnergyPal, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor de peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la realizarea conceptului EnergyPal de eficiență energetică, prin care clienții beneficiază de cele mai eficiente soluții de reducere a costurilor de operare a clădirilor. Echipa EnergyPal este constituită din personal cu experiență de peste 8 ani în facility management și asistență tehnică. Personalul este specializat în domeniile: smart metering, HVAC (instalații termice și de climatizare), automatizări, izolații, luminotehnică, mentenanță preventivă și predictivă. Soluțiile și tehnologiile folosite au ca rezultat reducerea costurilor de operare ale beneficiarilor, ceea ce permite finanțarea soluțiilor din economiile realizate. Aflați mai multe despre noi pe: www.energypal.ro.

Clădiri inteligente, Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

BMS, clădiri inteligente, facilities, managementul cladirilor, smart building, smart cities

Clădiri inteligente, Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

EnergyPal survey: 26% of the companies have a smart metering system for the main equipments, up from 14% last year

According to the second edition of the survey on ”Energy efficiency in the Romanian companies”, carried out by EnergyPal with the support of Valoria, in Romania, in 2019, 64% of companies have not implemented a smart metering system for the main equipment, down from 69% last year.

On the other hand, 75% of companies have a utility cost-effectiveness policy in 2019, a 6 percentage point increase over the previous year.

“The 2019 edition of the survey on the Energy efficiency in the Romanian companies is based on our intention to disclose the up-to-date picture of how both the legislative framework and the companies’ preformance objectives are reflected in this approach. The study further indicates a relatively low level of awareness of the role that energy efficiency measures play in the company’s sustainable operation.

The comparative data between the 2019 and 2018 editions show small evolutions on certain levels, but some more courageous developments on others. It is clear that acting on an informed basis, following expert advice, measuring and quantifying on a permanent basis, companies understand that they can take action to increase energy efficiency and reduce short, medium- and long-term energy losses”, says Lucian Anghel, Founder and CEO, EnergyPal Romania.

Most of the respondents (61% in 2019 compared to 62% in 2018) say that energy efficiency means the ratio between the result of performance, services, goods or energy and the energy used for that purpose. On the other hand, 17% this year, compared to 14% last year, identifies this concept with the ability to perform a low-energy action.

The current level of consumption monitoring

In 2019, 62% of companies, rising from 55% in 2018, the current level of consumption monitoring in the company is only achieved through a general utility meter, and 40% in 2019 compared to 34% in 2018 with internal readings with manual reading. This year, only 25% of respondents say they also have detailed internal readings with automatic reading, up from 17% in the previous edition.

We see an increase from 7% in 2018 to 12% in 2019 of the percentage of companies that have exportable consumption data in Excel, while the percentage of companies with an integrated energy consumption and production monitoring remains constant at 7%.

The policy of reducing energy losses

A positive trend is indicated by the fact that 79% of respondents in 2019, compared to 66% in 2018, say they have a policy of reducing energy loss within the company – an increase of 13 percentage points over the past 12 months.

A significant percentage of 75% of respondents say they have a cost-effective utility policy in 2019, an increase of 6 percentage points over the previous year.

Low focus on energy efficiency policy

Only 4 out of 10 companies say they have invested in an energy efficiency program. At the industry level, the fewest companies with such investments are in construction/real estate (20% in 2019 compared to 19% in 2018), followed by those in food/agriculture (21% vs. 29%) and professional services (32% versus 27%).

The EnergyPal study also reveals that the percentage of respondents who say they have made an energy audit of buildings is 51% in 2019, up 9 percentage points over last year. Most companies that carried out an energy audit of buildings are those in industrial production (69%).

Assigning the role of Energy Manager

If last year, 38% of the responding companies said they had a responsible person in the company that is in charge of the energy efficiency plan (energy manager), in 2019 the percentage grows to 45%. The smallest companies with such a role are from transport (18%), followed by industrial production (20%) and food / agriculture (23%).

Unfortunately, on industry analysis, we note that most respondents in construction / real estate (54%) did not train employees on how to conserve energy, as opposed to 60% of industrial manufacturing companies and 61 % of shipments.

“The Facility Management Services market tends to become more and more dynamic with technological developments and the desire of the owners to provide customers with generous spaces at a very high quality standard. The difference is made by those players who understand that Facility Management is not just hiring an installer or an electrician.

Facility Management means digitization, systematization, organization and, perhaps, the most important element, transparency. Our beneficiaries must be able to understand and evaluate tangible things such as: the quality of the water they consume, the quality of the air they breathe, and, finally, the quality of the working environment in which they operate. All these elements are the foundation on which energy efficiency is being built”, says Alexandru Theodor Miculaş, Head of Facility Management Services, FMS Romania, co-author of the study.

* * *

About the survey

The EnergyPal survey explores the perceptions of executives and managers about the barriers and benefits of energy efficiency in companies in Romania. The questionnaire, which received 175 responses, was applied between 10 February 2018 and 30 March 2018. Energy efficiency refers to how companies can get the same benefit (light, heating, movement) using less energy. The monthly consumer average used by respondents is as follows: 21% at 100 euros – 1000 euros, another 21% between 10,000 euros – 25,000 euros and 41% over 25,000 euros. 41% of respondents come from companies with a turnover of more than EUR 100 million, 14% of companies with a turnover of EUR 50-100 million, 7% of companies with a turnover of EUR 10-50 million, 21 % with turnover between EUR 2 and 10 million and 17% below EUR 2 million turnover. 27% of the respondents are CEO / President / Chief Executive Officer, 7% Vice-President / Executive Director, 19% Administrative Director, and 17% Technical Director.

About EnergyPal

Clădiri inteligente, Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

contorizare inteligentă, eficiență energetică, EnergyPal, Manager Energetic, rezultate certe, studiu 2019

Clădiri inteligente, Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

Studiu EnergyPal: 26% dintre companii au un sistem de smart metering pe echipamentele principale, față de 14% anul trecut

Conform celei de-a doua ediții a studiului „Eficiența energetică în companiile din România”, realizat de EnergyPal cu suportul Valoria, în România, în 2019, 64% dintre companii spun că nu au implementat un sistem de contorizare inteligentă a echipamentelor principale, față de 69% anul trecut.

Pe de altă parte, 75% dintre companii spun că au o politică de eficientizare a costurilor cu utilitățile în 2019, un procent în creștere cu 6 puncte procentuale față de anul anterior.

”Studiul Eficiența energetică în companiile din România 2019 are la bază intenția noastră de a dezvălui imaginea la zi cu privire la modul în care sunt reflectate atât cadrul legislativ, cât și obiectivele de preformanță ale firmelor în acest demers. Studiul indică, în continuare, un nivel relativ scăzut și de conștientizare a rolului pe care măsurile de eficiență energetică le are în funcționarea sustenabilă a companiei.

Datele comparative dintre rezultatele ediției 2019 și ale celei din 2018 arată evoluții timide pe anumite paliere, dar și câteva evoluții mai curajoase pe altele. Este evident că acționând în cunoștință de cauză, în urma consilierii primite de la experți, măsurând și cuantificând permanent, companiile înțeleg că pot lua măsuri pentru a crește eficiența energetică și a reduce pierderile de energie pe termen scurt, mediu și pe termen lung”, spune Lucian Anghel, Fondator și CEO, EnergyPal România.

Cele mai multe companii dintre cele respondente (61% în 2019 fațp de 62% în 2018) spun că eficiența energetică înseamnă raportul dintre rezultatul constând în performanță, servicii, bunuri sau energie și energia folosită în acest scop. Pe de altă parte 17% în acest an, comparativ cu 14% anul trecut, identifică acest concept cu capacitatea de a efectua o acțiune cu un consum minim de energie.

Nivelul actual de monitorizare a consumurilor

În 2019, 62% dintre companii, în creștere de la 55% în 2018, nivelul actual de monitorizare a consumurilor în companie este realizat doar printr-un contor general pe utilități, iar 40% față de 34% au contorizări interne detaliate cu citire manuală. În acest an, numai 25% dintre companiile respondente spun că au și contorizări interne detaliate cu citire automată, în creștere de la 17% la ediția de anul trecut.

Vedem și o creștere, de la 7% în 2018 la 12% în 2019, a procentului companiilor care au date de consum exportabile în Excel, în timp ce procentul companiilor unde găsim un consum de energie integrat cu monitorizarea producției rămâne constant la 7%.

Politica de reducere a pierderilor de energie

O tendință pozitivă este indicată de faptul că 79% dintre companiile respondente în 2019, față de 66% în 2018, spun că au o politică de reducere a pierderilor de energie în cadrul companiei – o creștere de 13 puncte procentuale în ultimele 12 luni.

Un procent semnificativ de 75% dintre companii, dintre cele respondente, spun că au o politică de eficientizare a costurilor cu utilitățile în 2019, o creștere de 6 puncte procentuale față de anul anterior.

Politica de reducere de eficientizare energetică

Numai 4 din 10 companii spun că au investit într-un program de eficientizare energetică. La nivel de industrii, cele mai puține companii cu astfel de investiții sunt din construcții/imobiliare (20% în 2019 față de 19% în 2018), urmate de cele din alimentație/agricultură (21% față de 29%) și din servicii profesionale (32% față de 27%).

Studiul EnergyPal mai relevă și faptul că procentul companiilor respondente care spun că au realizat un audit energetic al clădirilor este de 51% în 2019, în creștere cu 9 puncte procentuale față de anul trecut. Cele mai multe companii care au realizat un audit energetic al clădirilor sunt cele din producție industrială (69%).

Alocarea rolului de Manager Energetic

Dacă anul trecut 38% dintre companiile respondente spuneau că au o persoană responsabilă din cadrul companiei care se ocupă de planul de eficientizare energetică (manager energetic), în 2019 procentul crește la 45%. Cele mai puține companii cu un astfel de rol sunt din transporturi (18%), urmate de cele din producție industrială (20%) și alimentație/agricultură (23%).

Din păcate la analiza pe industrii, observăm că cele mai multe companii respondente din construcții/imobiliare (54%) nu au efectuat o instruire a angajaților cu privire la modalitățile de a conserva energia, spre deosebire de 60% dintre companiile din producție industrială și 61% din transporturi.

”Piața serviciilor de Facility Management tinde să devină din ce în ce mai dinamică odată cu evoluția tehnologică dar și din dorința proprietarilor de a oferi beneficiarilor spații cât mai generoase, la un standard de calitate foarte ridicat. Diferența este făcută de acei jucători care înțeleg că Facility Management nu reprezintă numai angajarea unui instalator sau a unui electrician.

Facility Management înseamnă digitalizare, sistematizare, organizare și, poate cel mai important element, transparență. Beneficiarii noștri trebuie să poată înțelege și evalua lucruri palpabile cum ar fi: calitatea apei pe care o consumă, calitatea aerului pe care îl respiră și în final calitatea mediului de lucru în care își desfășoară activitatea. Toate aceste elemente sunt fundamentul pe care se construiește Eficientă Energetică”, spune Alexandru Theodor Miculaș, Head of Facility Management Services, FMS România, co-autor al studiului.

Studiul poate fi vizualizat aici:

Studiu EnergyPal – Eficienta energetica in companiile din Romania 2019 from Lucian Anghel

* * *

Despre studiu

Studiul EnergyPal sondează percepțiile directorilor executivi și managerilor cu privire la obstacolele și beneficiile eficientizării energetice în companiile din România. Chestionarul, la care s-au primit 175 de răspunsuri, a fost aplicat în perioada 10 februarie 2018 – 30 martie 2018. Eficiența energetică se referă la modalităţile prin care companiile pot obţine acelaşi beneficiu (lumină, încălzire, mişcare) folosind mai puţină energie. Media lunară de consum utilizat a companiilor respondente este următoarea: 21% la nivel de 100 euro – 1000 euro, alte 21% se încadrează în intervalul 10,000 euro – 25,000 euro, iar 41% depășesc nivelul de 25,000 euro. 41% dintre respondenți provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane EUR, 14% din companii cu cifră de afaceri între 50-100 milioane EUR, 7% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 21% cu cifra de afaceri între 2-10 milioane EUR și 17% sub 2 milion de EUR cifră de afaceri. 27% dintre respondenți au funcția de CEO / Președinte / Director General, 7% au funcția de Vicepreședinte / Director Executiv, 19% sunt Directori Administrativi și 17% Directori Tehnici.

Despre EnergyPal

Fondatorul brandului EnergyPal, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la realizarea conceptului EnergyPal de eficiență energetică, prin care clienții beneficiază de cele mai eficiente soluții de reducere a costurilor de operare a clădirilor. Echipa EnergyPal este constituită din personal cu experiență de peste 8 ani în facility management și asistență tehnică. Personalul este specializat în domeniile: smart metering, HVAC (instalații termice și de climatizare), automatizări, izolații, luminotehnică, mentenanță preventivă și predictivă. Soluțiile și tehnologiile folosite au ca rezultat reducerea costurilor de operare ale beneficiarilor, ceea ce permite finanțarea soluțiilor din economiile realizate. Aflați mai multe despre noi pe: www.energypal.ro.

Clădiri inteligente, Contorizare inteligentă, Eficiență energetică

companii, eficiență energetică, EnergyPal, Manager Energetic, studiu 2019

Evenimente

Care sunt beneficiile companiilor care adoptă soluții smart și inovează în Real Estate?

București (14 mai 2019) – Cea de-a doua ediție a conferinței ‘Smart Building & Innovation in Real Estate’, la care au fost la care au fost peste 150 de participanți, a avut loc pe 8 mai 2018 la Hotel Radisson Blu din București, un eveniment organizat pe de BusinessMark în parteneriat cu companiile Facilities Management Services (FMS) si EnergyPal Romania.

Deși, clădirile inteligente au devenit realitatea companiilor moderne și auzim tot mai des vorbindu-se despre conceptele Smart Building și Smart City, un pilon important este adoptarea acestor două concepte la nivelul spațiilor de lucru. Clădirile inteligente integrează și gestionează informațiile, ocupanții, sistemele clădirii, materialele și construcția ca un întreg sistem adaptabil, pentru a obține performanța clădirii din punct de vedere al energiei, eficienței, longevității clădirii, confort și grad de satisfacție al ocupanților.

Prima sesiune a conferinței a fost deschisă de Lucian Anghel – Fondator și CEO, FMS și EnergyPal Romania care a prezentat rezultatele studiului ”Eficiența energetică în companiile din România”, realizat de EnergyPal, singurul studiu realizat în România pe această temă. Pe baza răspunsurilor primite de la companii din 10 sectoare industriale, studiul arată care sunt beneficiile pe care le identifică companiile ca derivând din măsurile de eficiență energetică. ‘Față de anul trecut numărul de companii care au implementat soluții de eficiență energetică a crescut la 79% față de 66% în 2018’, a menționat Lucian Anghel. Acesta a mai adaugat: ‘62% dintre companii, față de 55% anul trecut, spun că au doar contor general de utilități și numai 17% au și contorizări detaliate cu citire automată. 64% din companiile respondente spun că nu au un sistem de contorizare inteligent pe echipamentele principale.’

Prima sesiune de dezbatere a vizat subiecte precum tendințele din Smart Building și importanța conectivității unei clădiri inteligente cu un întreg ecosistem, care să creeze conceptul de Smart City. ‘E important să avem smart people care știu să implementeze tehnologia. Toate elementele unui oraș inteligent trebuie conectate.’, a spus Florin Nemțanu – Associate Professor, Universitatea Politehnica București; Director, ITS Master Programme. Acesta a vorbit despre astfel de tehnologii și din prisma mobilității, mai precis MAAS (Mobility As A Service). Florin a precizat că o integrare corectă într-un ecosistem de tipul Smart City a tehnologiilor care țin de mobilitate ar trebui să ia în considerare infrastructura de transport, vehiculele, echipamentele, transportul public, parcările, transportul privat, bicicletele/trotinetele, precum și mersul pe jos. ‘De exemplu, putem vorbi despre monitorizarea pe bază de senzori pentru a determina numărul pietonilor într-un anumit timp orar pentru a modifica timpii de la semafor.’

Observăm că aceste concepte nu sunt noi, însă în ultimii ani au explodat. Ce este nou? Integrarea acestora în spațiile de lucru cu obiectiv de retenție a angajaților. Se schimbă modul de lucru, generațiile, iar angajatorii au nevoie de incentives pentru a loializa și a reține angajații. ’Digitalizarea, IoT, AI sunt tendințe pe care le adoptăm din ce în ce mai mult. În România, într-adevăr, încă se tatonează terenul, însă sunt dezvoltatori care investesc destul de mult în zona asta. Mai mult decât atât, ar trebui să existe o relație sănătoasă încă din faza de autorizare și etapa de construcție între dezvoltatori și echipele care vor integra soluțiile tehnice de tip smart pe toate segmentele: wellbeing, commuting s.a.m.d.’, a punctat Adrian Ursulean – Head of Property Management România, CTP România.

Mihaela Gușă – Building Market Segment Manager, Schneider Electric România a vorbit mai departe despre importanța managementului energiei pentru tablouri de joasă și medie tensiune, serviciu pe care Schneider Electric îl oferă clienților săi prin intermediul platformei Future Ready, pentru a crește siguranța oamenilor și bunurilor, a fiabilității și a eficienței energetice și operaționale, și pentru a asigura conformitatea cu standardele (unde ROI poate fi atins în mai puțin de doi ani).

‘Propunem soluții de Ecostruxure care se înseamnă: produse sau echipamente conectate, edge control – adică aplicații care permit control și monitorizare locale realizate de personal care poate interveni în caz de probleme. Controlul local este esențial. Oferim clienților noștri o platformă de control care asigură un nivel scăzut de complexitate pentru toate fazele unui proiect: proiectare, punere în funcțiune, monitorizare. Soluțiile Ecostruxure înseamnă inclusiv Apps, Analytics & Services, Cyber Security și servicii de cloud.’, susține Mihaela.

În cea de-a doua sesiune a discuțiilor invitații noștri și-au îndreptat atenția către noile tehnologii din prisma ocupanților sau a chiriașilor. Aceștia au accentuat că este esențială o discuție deschisă între partea publică și partea privată pentru utilizarea echipamentelor green. Integrarea conceptelor de Smart Mettering, a BMS-urilor trebuie să existe de la început, chiar dacă acestea reprezintă un cost suplimentar pentru dezvoltator. ROI este pe măsură și se consolidează poziționarea în piață: rămâi relevant și aduci ce este mai bun. ‘Din punct de vedere operațional, se pot atinge savings de 25-30% de consum prin sisteme inteligente și gestionarea corectă a acestora.’, a afirmat Lucian Anghel – Fondator și CEO, FMS și EnergyPal Romania.

Dacă vorbim despre impactul clădirilor inteligente față de mediul înconjurător, Răzvan Nica – Managing Director, BuildGreen a spus că ‘Smart Buildings se pot asocia cu clădirile sustenabile. Impactul poate însemna reducerea costurilor în ceea ce privește energia printr-un management inteligent. Certificatele verzi promovează atingerea acestor niveluri de performanță, reducerea consumului de energie, astfel încât toți cei implicați să beneficieze de cele mai bune condiții de confort. E important ca cei care vor folosi clădirea să fie implicați și să își spună punctul de vedere.’

De asemenea, cadrul legislativ nu este reglementat astfel încât clădirile nou construite sau cele vechi să ajungă la niște standarde minime care să asigure buna funcționare a acestora și siguranța oamenilor, dar un alt aspect important este ca oamenii să înțeleagă și să fie educați în această direcție. ‘Dacă luăm exemplul unui incendiu major, emoția socială e mare, însă avem nevoie și de un cadru legislativ coerent și adecvat.’, a subliniat Cristian Șoricuț – Vicepreședinte, A.R.T.S- Asociația Română pentru Tehnică de Securitate. ‘Directiva UE, conform căreia din 2020 clădirile private nu vor mai primi autorizație de construcție dacă nu vor implementa tehnologii verzi.’, a mai adaugat Cristian.

În ceea ce privește Inteligența Artificială, Alexandra Cernian – Lector universitar, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnică București a spus că ‘pe unii îi sperie, pe alții îi fascinează. Ar rebui să ne adaptăm și să ne recalibrăm tendințelor. Pentru piața forței de muncă există acest trend al automatizărilor pentru activitățile de rutină. Ne vom confrunta din punct de vedere social cu o problemă. Oamenii înlocuiți de roboți vor avea o problemă de reorientare. De exemplu, în call centers există deja implementate centre de suport unde nu mai există operatori umani. Cât despre sistemele IoT, știm deja că sunt sisteme bazate pe autoînvățare, rețele de senzori care măsoară diverși parametri din clădiri, lucru care poate conduce la o mai bună supraveghere.’

Pentru a ne alinia unui standard minim, Alexandru Theodor Miculaș – Head of Facility management FMS a punctat faptul că elementele unie clădiri smart țin și de echipa de implementare: ‘Echipa ar trebui privită ca un ecosistem dinamic. Avem proiecte diferite, asta înseamnă că și planurile de mentenanță sunt diferite. De exemplu, IoT ne ajută să realizăm mentenanța, ne pot furniza date care ne ajută să ne dăm seama când un echipament urmează să se strice. Dacă vorbim de clădirile vechi, e nevoie să le aducem la standarde minime, după aceea să să venim în preîntâmpinarea chiriașilor și a nevoilor acestora la adaptarea cerințelor de operare. Avem toate resursele necesare din punct de vedere tehnic.’

Mentenanța clădirilor este de asemenea, un aspect de luat în considerare: ‘Când construim o clădire, o construim pe termen lung, pentru cel puțin 50 de ani. Însă aceasta nu poate rămâne la aceleași standarde în timp. Partea de instalații e ceva ce pe de-o parte trebuie întreținută foarte bine (uzura poate ajunge la 7-10 ani dacă instalația nu e întreținută corespunzător). După 20-25 de ani, oricum va fi nevoie de un refreshing pentru întreaga clădire. Mai mult decât atât, chiriașii din ziua de azi sunt educați, ei văd dacă o clădire e de calitate sau nu.’, a afirmat Melinda Reikli – Country Manager, S+B Gruppe AG Romania.

Conferința s-a încheiat cu workshop-ul cu tema ‘Cum poate fi îmbunătățită perfomanța unei clădiri prin automatizare?’ susținut de Vasile Casian – Technical Manager, Mega Image; Horia Voicu – Director, AFRISO România; Claudiu Bardaș – Operation Manager, FMS; Dan Alupoai – Product Manager, AFRISO România; Alexandru Hanni Alshehari – EcoStruxure Industry Engineer, Schneider Electric România. Aceștia au vorbit despre BMS & IoT, contorizarea inteligentă – citirea de la distanță, automată, a contoarelor de apă – Sistemul LoRaWAN, eficiență energetică în retail, reliability pe baze digitale – Ecostruxure și de realitate augmentată.

Eveniment organizat de BusinessMark, Facilities Management Services și EnergyPal, susținut de: CTP Invest, AFRISO.

Radio-ul oficial al evenimentului: Europa FM.

Parteneri media: Bursa, Transilvania Business, energynomics.ro, Business24, DeBizz, Financial Market, PRwave, Financiarul,Finzoom, Tranzit, Ziare.com, MATEK, PRbox.ro, Rbe Connect, spatiulconstruit.ro, Business Press, Administratie.ro, instalnews.ro, Misiunea Casa, Curierul Național, Jurnalul de Afaceri, Monitorul de Făgăraș, #better, proidea, ibuildinfo, InTurda.ro, Global Manager, Agenda Constructiilor, Antreprenor în România, InfoOradea, Portal Management, Depozitinfo.ro, Biroul Info.

Evenimente

conferinta, EnergyPal, FMS, innovation, real estate, smart building, smart city

Clădiri inteligente

5 tendințe majore în Facility Management

Profesia de Facility Manager continuă să evolueze în din ce în ce mai multe direcții. Schimbări globale – tehnologice și economice – influențează domeniul de Facility Management în mai multe moduri. Pentru a satisface cererea, managerii care se ocupă de aceste trebuie să-și modifice sau să-și adapteze strategiile conform cu aceste tendințe.

Vezi mai mult 5 tendințe majore în Facility Management

Clădiri inteligente

clădiri inteligente, proiecte, tendinte